Te-ai întrebat vreodată de ce este atât de greu să formezi noi legături sau să renunţi la cele deja existente? Răspunsul este unul chiar simplu, deorece noi funcţionăm exact ca un puzzle. Imaginează-ţi o piesă – 4 laturi de posibilităţi şi toate celelalte par aparenţe de compatibilităţi.

 La început, totul e complicat. Începi să cauţi, să potriveşti, să alegi. Apoi imaginea prinde contur şi formezi grupuleţe mici, pe care continui să le extinzi. La final ai o imagine amplă care nici nu mai pare formată de sute sau mii de bucăţi, ci este un simplu întreg. Cam despre asta e vorba şi în viaţă.

 Eşti un copilaş mic şi te joci cu fel de fel de copii prin parc, de care nu ai să mai auzi vreodată. Aici începi să alegi şi să vezi care-ţi sunt criteriile. Găseşti la blocul de lângă tine un prieten cu care ieşi zilnic şi aici ai lipit prima bucată din întregul tău. Acesta îţi prezintă şi prietenii lui, care extind grupul tot mai mult.

 Ajungi mai apoi în medii unde numărul posibilităţilor creşte – grădiniţă, şcoală, diferite echipe sportive sau alte activităţi extraşcolare. Cauţi şi cauţi şi cauţi, vezi fiecare latură a piesei tale cu fiecare latură a piesei lor şi vă daţi seama dacă aveţi vreo conexiune. Aici intervine durată. Uneori nu merge deloc, alteori pare să se potrivească şi până să îţi dai seama că o piesă are imagine de cer şi cealală e cu adâncul unui ocean, pierzi o latură pe care să o testezi mai departe.

 Într-adevăr, există puzzle-uri care sunt monocromatice pentru o dificultate mai mare şi atunci nu te poţi ajuta de imagine. Singurul aspect pe care îl poţi lua în calcul aici este uşurinţa. Ceva ce merge, va merge sigur din prima. În viaţă este vorba de trăiri, de comfortabilitate şi de diferenţe. Mereu va fi acea persoană cu care totul e diferit, cu care lucrurile parcă prind contur şi cu care viaţa capătă un sens. La noi este o căutare continuă, fiindcă nu avem doar 4 laturi şi nu suntem nici ceva finit cunoscut. Un puzzle ştii întotdeauna câte piese are, însă nu vei şti niciodată cât trăieşte o persoană pentru a-ţi ştii limitele. Trebuie să continui să cunoşti, să te distrezi şi să ajungi într-un final la o limită proprie. Alţii rămân cu 3 prieteni din adolescenţă, alţii ajung cu grupuri mari de 20 de persoane şi unii continuă să alerge până la bătrâneţe după formarea unor noi legături.

 Totuşi, trebuie să ţinem cont şi de grupul deja existent cu care vine o persoană. Fie că te vei intersecta şi tu cu el sau nu, grupul cuiva e mereu oglinda persoanei. Trebuie să ştii că dacă tu nu eşti compatibil cu ei, nu vei fi pe deplin nici cu persoana respectivă. Căutăm interese comune, căutăm distracţii de grup şi căutăm compatibilităţi.

 Un alt aspect pe care trebuie să îl avem în vedere este faptul că, o conexiune odată găsită, ocupă loc. Exact ca şi cu două piese de puzzle pe care le-ai unit – nu vei încerca să mai testezi altele pe acele laturi. În momentul în care stai cu o persoană, trebuie să ştii că mai devreme sau mai târziu, mai mult sau mai puţin, aceasta te va influenţa şi va aduce schimbări în viaţa ta. Într-adevăr, acestea pot fi bune şi te pot împiedica de la prietenii toxice sau pot fi rele şi să fie ele însăşi conexiunile toxice. Trebuie să fii conştient de alegerile tale pentru că nimic nu vine fără anumite plăţi.

 Fie că vorbim de relaţii amicale, familiale, amoroase, nu trebuie să schimbi niciodată pe cineva. E ca şi cum ai lua o piesă de puzzle şi ai tăia-o în aşa fel încât această să devină compatibilă cu tine. Nu doar că este greşit pentru voi ca persoane, fiindcă forţaţi ceva ce oricum ştiţi că nu e să fie, dar implicaţi şi alte persoane pe care le lăsaţi fără o relaţie care poate le este esenţială în viaţă. Totodată, vorbim şi despre o schimbare personală. Niciodată nu trebuie să vă faceţi compatibil cu cineva şi să căpătați vicii sau să vă îmbrăcaţi cumva doar pentru a vă integra undeva. Nu doar că vă poate dăuna vouă pe interior, dar vă pot depărta de prieteniile legate deja care chiar sunt ceea ce aveţi nevoie.

 Într-un final trebuie să aveţi un întreg ca un puzzle. Compatibil şi detaliat din punct de vedere al pieselor, dar şi succint ca imagine. Este vorba subiectiv de criteriile fiecăruia. Singura reţetă de care putem vorbi este compatibilitatea. E acolo, undeva în lume, tot puzzle-ul de care ai nevoie.

Editor: Copăcel Andreea

Grafician: Oprea Alexandra