În aflarea experiențelor studenţeşti am ajuns şi la Sara (lapetite_tulipe), o româncă ce acum studiază departe de casă, la o facultate din Belgia. Pe cât de departe este această ţară de noi, pe atât de multe detalii ne-a oferit aceasta despre viața acolo. Fără prea multă pălăvrăgeală, să continuăm seria noastră cu studenți, acum şi peste nivelul graniţelor.
„Sunt anul 1 MCT Eng (Multimedia&Creative Technologies sau mai neoficial suntem Digital nomads) la Karol de Grote Hogeschool University of Applied Sciences in Antwerp. Am ales facultatea pentru profil şi pentru FabLab-ul pe care ni-l oferă. MCT este un profil în care învățăm programming, 3D modeling, UI/UX design etc, adică tot ce ţine de job-uri în mediul online. L-am ales pentru că, deşi am fost la filologie, mereu m-am simţit atrasă de STEM sau mai mult de tehnologie şi ce putem face prin intermediul ei, mai ales in 2021.” ne-a spus Sara despre facultatea pe care a ales-o, profilul care a determinat-o să facă această alegere şi motivele care i-au susţinut dorinţa.
Iar pentru a afla mai multe despre sistemul de învăţământ din Belgia am rugat-o să ne ofere informaţii mai detaliate despre profesori, materii, admitere sau sesiuni: „Pentru că facultatea noastră este bazată pe hands on practice şi nu pe teorie, anul universitar este împărţit în 4 semestre a câte 6 săptămâni fiecare, iar la sfârşitul fiecărui semestru susţinem examenele. Nu cred că am materii care se leagă în mod direct de liceu şi mai ales de experienţa învăţământului românesc; aici profesorii sunt mult mai 1 la 1, adică poţi să vorbeşti cu ei într-un cadru nu chiar formal, să le comunici probleme dacă ai nevoie de ajutor etc. De asemenea, materiile noastre se schimbă de la semestru la semestru, de exemplu semestrul acesta am avut Project Creative Gaming, care cuprindea 3 materii diferite: 2 de Graphic Design şi una de programare.
Examenul pe care trebuia să îl susţin (la care nu am participat din motive medicale şi pe care va trebuie să-l dau în ianuarie) consta într-o prezentare a unui console game pe care noi l-am făcut ca să ne arătăm skill-ul dobândit în C# şi Adobe Illustrator. Pe lângă asta aveam şi un examen de programare în C#, unde aveam de rezolvat un exerciţiu ca să arătăm că stăpânim limbajul de programare. În afară de asta mai avem şi materii opționale, normal avem 3, dar semestrul acesta am făcut doar 2, iar pe a treia o să o avem abia după a doua sesiune de examene. Cele două pe care le-am făcut până acum sunt Entrepreneurial Essentials (examenul îl vom da în ianuarie şi pentru el trebuie să prezentăm un portofoliu) şi Intercultural Communications pentru care am avut un “examen” de 25% din nota în care am făcut o prezentare a ţării din care venim, bazată pe materia de la curs.
Profesorii sunt foarte deschişi şi chiar prietenoşi, poţi să le comunici probleme şi dacă ai nevoie de ajutor sau mai mult de atât sunt allies sau chiar fac parte din comunitatea LGBTQ, deci dacă ar isca vreun conflict ce ar avea la bază hate speech pentru LGBTQ, acesta ar fi luat în serios.
Nu am avut examen de admitere, însă am avut de trimis o scrisoare de motivaţie, un certificat cu nivelul limbii engleze, diploma de BAC şi un CV.
(Dacă sunt elevi care se gândesc să aplice în Belgia sau Olanda la facultate, voluntariatele sunt foarte importante, le pasă foarte mult de munca pentru comunitate).”
După multitudinea de informaţii interesante legate de facultate, Sara ne-a povestit puţin cum a reuşit să se acomodeze cu această schimbare radicală, atât a mediului, cât şi a ţării în sine: „Cel mai uşor este să ştii să îţi împarţi timpul şi să faci un efort pentru a-ţi face prieteni (din fericire am câţiva români în grupă, deci nu a fost aşa de greu). În rest, nu ştiu cum pot să ofer mai multe sfaturi legat de asta, căci încă mă confrunt cu dorul de casă, dar sper că o să treacă odată cu timpul.”
Şi fiindcă este un subiect foarte de interes, am întrebat-o dacă stă la cămin, pentru a afla dacă acestea aduc un plus situaţiei îndepărtate de casă, iar spre norocul nostru, chiar am nimerit-o perfect: „Stau la cămin, doar că aici căminele nu sunt ca în România. Căminele nu aparţin de facultate şi se numesc “kot-uri”, adică sunt case de studenţi. Sunt căsuţe cumpărate de agenţii imobiliare care pot sau nu să aibă afilieri cu facultățile. In kot-ul meu, de exemplu, sunt 6 studenţi (cu tot cu mine), dar sunt şi kot-uri foarte mari, unde poţi să ai până la 10 studenţi pe etaj. Mi-a fost puţin greu să mă adaptez din cauza faptului că am trecut de la a sta singură la a împărţi casa cu alţi 5 oameni și mai mult decât atât, sunt singura din casă care nu vorbeşte olandeză, ceea ce m-a făcut puţin outsider. Cu timpul ne-am obişnuit unii cu alţii şi aş putea zice că e asemănător cu a avea roommates. Nu prea vă vedeți, fiecare îşi vede de viaţa lui şi doar mai aveţi discuţii faţă de lucrurile pe care le faceţi prin casă.”
Trecând uşor-uşor spre viitor, Sara ne-a spus despre ideea ei de job, pe care voi puteţi să o luaţi ca pe o variantă, odată cu finalizarea studiilor la profilul acesta: „Încă nu m-am gândit la ce job aş vrea să urmez, îmi place mult programarea deci mă gândeam la ceva în domeniu sau în cealaltă parte a spectrului, mi-ar plăcea să fiu video game story writer (dar ar însemna să depun puţin efort pentru un portofoliu). Oricum, înca am timp să mă gândesc şi să explorez ce îmi place să fac.”
Ca să continuăm în aceeaşi direcţie, nelipsitele sfaturi de la studenţi pentru noi sunt şi ele la fel de drăguţe ca restul conversației. „Sfatul meu ar fi să nu aleagă o facultate doar din cauza presiunii sociale sau a părinţilor, ci să aleagă o facultate care le place sau chiar să îşi iau un an liber, dacă simt nevoia. De asemenea, să înveţe câteva reţete uşor de gătit, într-un timp foarte scurt, cum să îşi împartă timpul, banii şi un leac bun pentru mahmureală.”
Mi-ar fi plăcut să las finalul simpatic doar cu mesajul Sarei, însă nu pot încheia acest articol fără a îi mulţumi încă o dată pentru ajutorul acordat şi toate informațiile pe care a ales să le împărtăşească cu noi toţi. Sperăm acum doar să nu dispară toată Generaţia Z în Belgia la studii sau măcar să se întoarcă înapoi. Viitorii Yuck sunt pe drum, sunt convinsă.
Editor: Copăcel Andreea
