4 aprilie 1944. Bucureștenii își trăiau viața liniștiți, crezând că războiul se petrece departe de senina capitală a României. Nimeni nu s-a așteptat ca la ora 13:45 în aceeași zi, murmurul orașului să fie acoperit de zgomotul alarmelor, cu atât mai puțin ca acestea să anunțe o amenințare reală, nu un simplu exercițiu. În acest context orășenii nu au băgat de seamă alarmele.
Cerul s-a întunecat subit. Un zgomot puternic, nemaiauzit de majoritatea populației a înghițit gălăgia capitalei. Erau peste 200 de bombardiere americane gata să atace orașul.
Panica a pus stăpânire pe lume mult prea taziu. Bucureștiul s-a destrămat, luând cu el mii de vieți.
Toți se întrebai de ce. SUA și Marea Britanie aveau ca țintă Gara de Nord, cu scopul de a împiedica transporturile militare spre frontul moldovenesc, unde Uniunea Sovietică, aliatul lor, forțau înaintarea spre vestul țării.
Potrivit arhivelor românești, “obiectivul strategic fundamental era distrugerea în Bucureşti, ca şi în alte oraşe româneşti, a sistemului de transporturi feroviare, a industriei de război, în ultimă instanţă a tot ce ţine de economie, inclusiv populaţia civilă”. Au fost lovite în special cartierele de vest şi nord-vest, respectiv Cotroceni, Griviţa, Ghencea, şi regiunea Gării de Nord, unde s-a întrebuinţat sistemul “covorul cu bombe”.
Printre zonele atacate se numărau și Calea Victoriei, Gara Băneasa, Hotelul Splendid și Parc Hotel, ambele clădiri fiind distruse în întregime și o mare parte din locatari uciși.
Infernul nu s-a oprit aici. În noaptea de 2 spre 3 mai, între orele 01:10 și 01:30, 70 de avioane plecate din sudul Italiei au ajus pe cerul Bucureștiului. În noaptea de 6 spre 7 mai, britanicii au executat primul atac nocturn asupra României cu nu mai puțin de 100 de bombardiere grele. Pe 7 mai 1944, între orele 10:49 si 12:06, la numai 10 ore după atacul nocturn, un număr de 700 de avioane s-au năpustit pe cerul capitalei.
Documentele istorice consemnează faptul că în ciuda intervenției prompte a celor 75 de avioane de vânătoare românești și a celor 64 avioane de vânătoare germane, a artileriei antiaeriene, inamicul reușește să producă distrugeri de o amploare fără precedent.
Un bilanţ statistic arată că pe parcursul celor 17 bombardamente aeriene, începând cu cel din 4 aprilie 1944, aproximativ 3640 de avioane de bombardament de diferite tipuri, însoţite de circa 1830 de avioane de vânătoare pe timp de zi, au fost ucişi 5524 de locuitori, răniţi 3373, iar 47974 au rămas fără adăpost.
Au fost distruse 3456 de case, 401 au fost avariate şi 2305 de incendieri. Pentru apărarea capitalei s-au ridicat şi au angajat lupte antiaeriene, de multe ori în inferioritate numerică, 601 avioane de vânătoare româneşti şi 709 germane, nereușind să protejeze populația înspăimântată.
