Vaccinarea este unul dintre principalele subiecte de discuție în acest moment. Nimeni nu ar fi putut anticipa, că la mai puțin de un an de la începerea pandemiei, vaccinul contra acestui virus avea să fie disponibil. În ciuda acestui fapt, o provocare mai mare pare să fie încrederea scăzută a oamenilor atunci când vine vorba de a se imuniza. Acest lucru nu doar irosește eforturile oamenilor de știință, ci și prelungește durata pandemiei. Cu toții putem înțelege anxietatea pe care procesul vaccinării îl presupune, însă nivelul de scepticism cu care ne confruntăm este cauzat de alți factori. Pentru a înțelege mai bine situația, să ne întoarcem puțin în istorie.

Un vaccin este un produs medicamentos biologic ce are ca scop inducerea unui răspuns imun și implicit protecție imună dobândită față de o anumită boală infecțioasă.
A fost inventat în anul 1796, de către medicul englez Edward Jenner, care a incoculat un băiat de 13 ani cu o formă ușoară a variolei, demonstrând eficacitatea acestei metode împotriva îmbolnăvirii. În 1798, a fost dezvoltat primul vaccin împotriva acestei boli, iar în secolele XVIII-lea și al XIX-lea, implementarea sistematică a imunizării în masă împotriva variolei a culminat cu eradicarea sa globală în 1979. Fiind încurajați de rezultatele extraordinare, cercetările au continuat, rezultând cu apariția vaccinului împotriva rabiei, grație lui Louis Pasteur. Din acel moment, au fost făcute progrese într-un timp extrem de scurt, fiind dezvoltate vaccinuri contra tuberculozei, difteriei, tetanosului și tusei convulsive, toate în secolul XX.

Cum funcționează un vaccin?
Vaccinurile conțin părți slăbite sau inactive ale unui organism (antigen) care declanșează un răspuns imun în organism. Această versiune slăbită nu va provoca boala persoanei care se imunizează, însă va antrena sistemul imunitar să recunoscă și să combată patogenul.
Niciun vaccin nu are o eficacitate de 100% și de aceea este importantă vaccinare a cel puțin 70% din populație pentru a dobândi imuntatea de turmă. În astfel de cazuri, campanii masive de vaccinare sunt organizate, pentru a reuși imunizarea cât mai multor persoane în cel mai scurt timp.

Ce este o campanie de vaccinare ?
O campanie de vaccinare în masă are loc atunci când autoritățile hotărăsc administrarea de doze de vaccin cât mai multor oameni, într-o periodă scurtă de timp. Acestea sunt organizate atunci când vaccinurile de rutină nu pot fi adminitrate sau pentru a ajuta la controlul unei pandemii. Prima campanie de vaccinare s-a desfășurat între anii 1944-1945 în SUA, însă nu s-a adresat decât soldaților ce urmau să lupte pe fronturile europene. O campanie de vaccinare în masă urma să aibă loc de-abia 30 de ani mai târziu, tot pe pământ american. Nu avea să rămână în istorie ca o premieră în acest sens, ci ca un mare eșec.

Februarie, 1976.
Un soldat american, pe nume Daniel Lewis, se prăbușește și moare în timpul unui exercițiu militar. În urma analizelor de sânge, cauza este stabilită ca fiind o tulpină a gripei porcine, asemănătoare din punct de vedere gentic cu cea din timpul gripei spaniole. Oficialii federali preconizează declanșarea unei epidemii în toamnă, estimându-se ca 1 milion de americani își vor pierde viața din cauza acestui virus. Fiind marcați de traumele pe care pandemia din anii 1918-1919 le lăsase și temându-se de un răspuns mult mai violent, directorul CDC, recomandă pentru prima dată până la acel moment, vaccinarea în masă a populației. Deși nu s-au înregistrat cazuri în alte zone ale țării, CDC a preferat să aleagă o abordare precaută. Când președintelui, Gerald Ford i-a fost prezentat planul de prevenire al pandemiei de 135 de milioane de dolari, acesta nu a avut altă opțiune decât să îl adopte, fiind conștient că în cazul în care scenariile epidemiologilor se adevereau, el ar fi fost direct răspunzător. De asemenea, în acel an se organizau alegerile prezidențiale.

Președintele și-a anunțat susținerea pentru campania de vaccinare într-o conferință, încurajând americanii să se imunizeze odată ce serul devenea disponibil. Lunile treceau, iar Lewis rămânea singura victimă pe care virusul o făcuse. Noile studii demonstrau că tulpina nu era atât de violentă pe cât se credea la început, însă nu se renunță la campania de vaccinare, lucru ce provoacă suspiciuni despre adevăratele intenții ale acestui demers radical. Ford este acuzat de impacientarea populației fără un motiv concret, profitând de situație pentru a juca jocuri politice în anul electoral. Când trei decese ale unor persoane proaspăt vaccinate sunt raportate, se ridică semne de întrebare în legătură cu siguranța serului. Cea mai gravă situație este sesizată atunci când se remarcă o creștere a cazurilor de sindrom Guillain-Barré în rândul persoanelor imunizate. Studiile nu confirmă o legătură între aceste reacții și vaccin, însă campania este oprită. Acest fiasco nu l-a costat pe Ford doar următorul mandat, ci și încrederea oamenilor în vaccin.

Situația din 1976 a avut consecințe grave, însă nu este singura dată când ne-am confruntat cu o astfel de situație. Neîncrederea în vaccin datează încă de la început. Din totdeauna au existat grupuri care s-au opus vaccinului, invocând motive religioase, personale sau pur și simplu ineficacitatea acestuia. La fel ca vaccinul, teoriile conpirației au evoluat cu timpul.
Un lucru ce nu are precedent în istorie și care se diferențiază de situațiile celelate este mediul online. Fie că vorbim de beneficii sau de dezavantaje, lumea modernă și-a pus amprenta pe felul în care oamenii percep diferite evenimente, cum este și vaccinarea. Trăim într-o eră dominată de dezinformare, în care fenomenul fake news prinde amploare, fiind alimentat de platformele de social media. Este binecunoscută puterea pe care anumite idei exprimate în mediul online pot convinge grupuri de persoane, oricât de ireale ar părea acele afirmații.

Să luăm un exemplu concret. La începutul campaniei de vaccinare împotriva Covid-19, o știre despre o asistentă care ar fi murit imediat după ce a fost vaccinată a făcut înconjurul internetului. În imaginile respective se poate vedea cum aceasta leșină, dar moartea sa nu este confirmată, deoarece realitatea era cu totul alta. Persoana respectivă suferea de o afecțiune ce îi provoacă leșinul în momentul în care simte durerea. Totuși, a fost de ajuns pentru adepții teoriilor conspirației să transforme totul într-o tragedie. Astfel de evenimente nu sunt singulare, iar asta arată cât de ușor adevărul poate fi modificat, încât să devină o minciună. În situații de criză, atunci când panica și necunoscutul intervin, este mai ușor să crezi imposibilul, decât să accepți adevărul. Bineînțeles, este absolut normal ca o societate să aibă păreri diferite, însă dezinformarea nu trebuie să ne influențeze. Vaccinarea este extrem de importantă, iar cunoașterea procesului este un prim pas în a lua decizia corectă.

Cu toate că ne aflăm în mijlocul unei campanii de vaccinare, drumul pe care îl avem de parcurs pentru a învige pandemia este încă lung. Apariția noilor tulpini, problemele logistice și reticența oamenilor reprezintă obstacole în lupta cu acest virus periculos. Nimeni nu poate spune cu exactitate cât va mai dura, însă un lucru este cert: în aceste momente responsabilitatea trebuie să primeze, deoarece prin vaccinare normalitatea poate fi mai aproape decât ne-am imaginat.

Surse
https://ro.wikipedia.org/wiki/Vaccin
https://www.history.com/news/swine-flu-rush-vaccine-election-year-1976
https://www.who.int/news-room/feature-stories/detail/how-do-vaccines-work
https://ifrcgo.org/ecv-toolkit/action/mass-vaccination-campaigns/

Editor: Raluca Sachelarie

Grafician: Axinia Daria