Din dorința de a descoperi experiențele studenților de la diverse universități din țară și nu numai, dar și de a afla de existența altor specializări decât cele de care cu toții am auzit, am decis să încep o serie de articole care sper să vă ajute și pe voi. În acest articol, Andreea-Maria Soare (@mariasoare01) ne va spune câte ceva despre viața sa de studentă în anul al doilea de facultate.
„Sunt la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității Transilvania-Brașov. Am ales această facultate deoarece simt că mă reprezintă, doresc să mă cunosc pe mine și, nu în ultimul rând, să mă dezvolt. Un factor important este și orașul în care este situată, acesta fiind ca scos din poveste. Motto-ul univerității are involuntar un impact imens: <<Fii în centru! Fii cel mai bun!>>” ne-a spus Maria despre facultatea la care este și motivele pentru care a ales-o chiar pe aceasta.
Intrând în detalii, am întrebat-o și la ce profil se află și ce a convins-o să îl aleagă „Specializarea ce am ales-o este Psihopedagogie Specială; la început îmi era teamă, dar am ales să-mi autodepășesc limitele, să-mi demonstrez mie că pot lucra cu oameni <<speciali>>. Este o adevărată provocare, deoarece prima dată trebuie să te cunoști pe tine ca persoană și abia apoi să îi cunoști pe ei și cerințele lor speciale.”
Cred că inclusiv atunci când am trecut de la grădiniță la ciclu primar la cel gimnazial și, mai apoi, la cel liceal am simțit destul de drastic schimbările. Fie că a fost despărțirea de cadrele didactice, fie că a fost vorba de locul în sine, colegi sau noua multitudine de profesori, cu toții am resimțit stresul peste vară. Ei bine, din păcate sau din fericire, pasul spre facultate nu poate fi făcut fără câteva bătăi de cap, unde intervine pentru mulți, cum este și în cazul Mariei, mutarea pe cont-propriu într-un nou oraș. „A fost foarte ușor să mă adaptez, de la început știam ce vreau să fac și ce vreau să ajung, îmi doream să fiu șef de an, ceea ce am și reușit. Îmi doream să am o relație strânsă atât cu colegii, cât și cu profesorii. Viața de student este un întreg proces, este trecerea de la liceu la facultate; la facultate nu stă nimeni pe capul tău să înveți, trebuie să te autoeduci, să ai un program bine stabilit și să nu amâni temele. Să înveți treptat pe parcursul anului, deoarece în sesiune o să încurci materiile între ele; bineînțeles că și eu am lăsat totul pe ultima sută de metri, dar orice student face acest lucru în primul an. Studenția este frumoasă dacă ai un echilibru între distracție și facultate. Fiind într-un oraș departe de părinți, ei nu iți mia pot ține de grijă și trebuie să știi singur când să te oprești. Trebuie să înveți să gestionezi bine banii primiți de acasă, dacă nu ai un job. Eu am fost educatoare 3 luni (pe timpul verii), dar acest job nu-mi permitea să ajung la cursuri pe timpul facultății.”
Și, ca să aflăm mai multe din interiorul facultății, Maria ne-a dat câteva informații foarte utile, atât generale, despre materii sau sesiuni, dar și individuale, despre colegii sau profesorii pe care îi are ea. „Materiile ce sunt la facultate nu se aseamană deloc cu cele de la liceu, cel puțin în cazul meu! Însă vei realiza pe parcurs că sunt mult mai ușoare și accesibile, bineînțeles, dacă înveți și citești constant. Nu am avut o materie care să-mi dea bătăi de cap, deoarece profesorii ne spun de la început ce pretenții au de la noi și tu te adaptezi. Profesorii universității sunt cei care îți pot da cele mai bune sfaturi despre viață și cei care te pot ajuta să-ți găsești drumul în aceasta. Între mine și profesori nu au existat acele așa-zise ziduri, deoarece ei sunt foarte deschiși la minte, au fost și ei studenți. Și până la urmă, cine să te înțeleagă mai bine decât un fost student? Profesorii universității sunt acolo pentru tine dacă le ceri ajutorul, dar bineînțeles să existe și respect față de profesor, el are o funcție și tu încă ești student.
Am avut admitere, admiterea s-a ținut online, deoarece era pandemie. Aceasta nu a fost grea deloc, dar eram copleșită de emoții, fiind prima admitere serioasă la care participam și-mi doream cu adevărat să fiu admisă! Sesiunea sau Stresiunea, așa cum am redenumit-o noi, este precum sesiunea de Bacalaureat, dar cu mai multe examene, deoarece ai examen la fiecare materie și trebuie să iei minim nota 5 pentru a acumula creditele de la materia respectivă. Nu te panica dacă ai picat un examen, îl poți lua în sesiunea de restanțe, pentru a promova anul universitar trebuie să acumulezi minim 40 de credite din 60. Însă eu vă recomand să aveți cât mai puține restanțe. La facultate te vei simți ca într-o familie imensă, stuenții din anii mai mari te vor ajuta să depășești schimbarea de la liceu la facultate!”
Și, dacă ați început deja să simțiți un anume interes pentru profilul în sine, căci deși întâmplarea face să avem și contexul unei universități efective, sunt sigură că puteți găsi această specializare în mult mai multe locuri, avem chiar și o posibilitate de job, cel pe care Maria își dorește să îl urmeze odată cu finalizarea studiilor „Doresc să am propriul cabinet. Vreau să iau totul de la 0 și să văd cum este viața de psihoterapeut. Îmi doresc să lucrez atât cu copilași, cât și cu persoane mai mature. Îmi doresc să fiu schimbarea pe care vreau să o văd în lume.”
Iar pentru a termina articolul într-o notă pozitivă, am rugat-o pe Maria să ne lase câteva sfaturi pentru momentul în care studenția ne va întâmpina și pe noi: „Nu există un tipar de sfaturi, deoarece fiecare dintre noi avem un caracter diferit! Important este să știi ce vrei tu de la tine, vrei să te distrezi pe tot timpul facultății sau să fii un elev integralist? Distracția este de moment, dar diploma este pentru totdeauna. Așa cum am zis mai sus, gestionarea banilor este foarte importantă, încearcă să nu arunci banii pe Uber sau Bolt, folosește mijlocul de transport în comun, îmi vei mulțumi mai târziu. Dacă nu știi să gătești, fugi la cantină, acolo mâncarea este ieftină și bună! Este important să îți faci prieteni în primele zile pentru a nu te simții singur, dar niciodată nu te baza cu adevărat pe ei.”
Vreau să îi mulțumesc pe această cale Mariei pentru implicarea în proiect și pentru sprijinul acordat. Sper că v-au ajutat și pe voi informațiile din acest articol și că v-a făcut să vă simțiți mai aproape sau mai departe de această specializare, căci scopul este, până la urmă, să căutăm ceea ce nouă ni s-ar potrivi pe viitor. Și, totodată, sper că lejeritatea cu care a descris Maria viața de student va diminua presiunea pe care poate v-o induce studenția.
Editor: Copăcel Andreea