În ultimul an, am văzut că sistemul medical din România se confruntă cu numeroase probleme: de la lipsa aparaturii elementare până la lipsa personalului. Sistemul de sănătate românesc nu a fost în colaps doar în timpul pandemiei, ci chiar de 30 de ani, dar întregul dezastru a fost scos la lumină de criza provocată de aceasta.

În ultimii 31 de ani, România a avut 26 de miniștri ai sănătății, mulți dintre acesția ajungând de mai multe ori la conducere. Aceste schimbări dese i-au împiedicat pe unii să își pună proiectele în aplicare. Nici la capitolul spitale construite nu stăm mai bine: de la căderea comunismului și până astăzi a fost construit un singur spital, care a fost deschis în 2019.

Cu toate acestea, după mulți ani în care dezastrul din sistemul de sănătate a putut fi ascuns sub un preș prăfuit peste care au trecut zeci de miniștri, ne-am trezit într-o dimineață în contextul unei pandemii globale, în care singurele noastre arme erau reprezentate de aparatura din spitale și de medici – arme care României i-au lipsit în ultimii 30 de ani.

Plicul cu bani nu dispare

Conform statisticilor, sistemul medical din România este cel mai slab din Uniunea Europeană, corupția fiind una dintre problemele care au clasat România la coada acestui clasament.

Tradiția plicului cu bani se păstrează și astăzi, chiar dacă salariile medicilor au fost mărite constant pentru a putea opri aceste practici. Sunt numeroase cazuri în care medicii refuză să își facă datoria dacă nu primesc șpagă. Astfel, sunt oameni care mor în spitale doar pentru faptul că vin din medii defavorizate. Foarte puțini medici ajung să fie reclamați pentru aceste acte, iar doar o mică fracțiune din ei își primesc pedeapsa meritată. Desigur, nu se poate generaliza – există în continuare mulți medici care nu iau șpagă.

De foarte multe ori, medicii la început de carieră (rezindenții) sunt obligați să se uite de pe margine, nu sunt lăsați să participe la operații complicate sau să efectueze ei una. Cu toate acestea, în doar câțiva ani, ajung să opereze singuri, având niște cunoștințe limitate -acesta este unul dintre motivele pentru care părăsesc România. Mulți medici nu pleacă din cauza salariilor, ci din cauza lipsei de respect cu care sunt tratați de superiori, din cauza celor corupți și, nu în ultimul rând, din cauza condițiilor din spitale.

Investiții minime, dezastre majore

Investițiile în domeniul sănătății sunt minime: doar 5% din PIB este alocat sistemului medical, în timp ce în Germania peste 11%. Aceste contribuții infime duc la lipsa aparaturii din spitale și, de cele mai multe ori, la un sistem nepregătit pentru eventualele tragedii.

La 5 ani de la Colectiv, sistemul sanitar a fost luat prin surprindere de incendiul de la Spitalul din Piatra Neamț, în cadrul căruia 10 pacienți au murit, iar medicul de gardă nu a putut fi tratat în România, fiind trimis în Belgia. Ce am realizat în acești 5 ani ca să evităm o eventuală catastrofă? Nimic – doar am dublat numărul de paturi pentru arși, rămânând în continuare insuficiente pentru o tragedie de proporția celei de la Colectiv.

În martie 2020, spitalele din România se confruntau cu o nouă problemă: o pandemie globală căreia nu știau cum să îi facă față, mai ales pentru că secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă au printre cea mai mare rată de mortalitate, depășind pragul de 70%. Într-unul dintre cele mai bune spitale din țară, la Timișoara, a ajuns chiar la peste 95%, din 149 de oameni fiind salvați 9. O situație dezastruoasa poate fi observată și la Arad, unde din 70 de pacienți au fost salvați doar 3. S-a încercat, însă, o soluție: s-au construit noi secții de ATI peste noapte, care au dus, însă, la o lipsă uriașă de personal și de aparatură.

Aceasta este realitatea României de astăzi, pe care politicienii par să o uite, punând mai presus de toate politica și fiind interesați doar de fotoliul pe care îl ocupăm în parlament sau în guvern. Din nefericire, nu le păsă nici de situația spitalelor românești sau de faptul că medicii părăsesc țara, întrucât rata de mortalitate în secțiile de Terapie Intensivă este enormă.

Editor: Sara Lia

Grafician: Axinia Daria