Când auzim conceptul de ,,literatură românească”, ne gândim la Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Lucian Blaga, George Bacovia, uitând că literatură românească nu a rămas în acel trecut îndepărtat. În ultimele decenii, autorii români nu mai sunt considerați ,,cool” deoarece scriitorii din străinătate sunt mai cunoscuți, titlurile comerciale fiind acum mult mai tentante. Chiar și așa, este indicat să mai punem mâna, din când în când, pe o carte românească, fie din curiozitate, fie pentru a vedea ce mentalitate mai au românii din ziua de azi.

 În continuare, vă voi prezenta 5 cărți scrise de diferiți autori români din zilele noastre.

1. ,, Să nu râzi”, scrisă de Raluca Feher

După sinuciderea sa, Diana lasă în urmă un jurnal, o carte a vieții sale. Acesta ajunge la Raluca, cea mai bună prietenă din liceu. Pe parcursul a 255 de pagini, aflăm trecutul Dianei, povestea unei adolescente crescute într-o famile toxică, în care copiii sunt puși în permanență să asiste la certurile familiei, o încercare eșuată de a fi diferită de mama ei, Milly. Ca un subton al cărții, Raluca Feher prezintă tipologii și păreri pe care românii de pretutindeni le-au avut sau le au până și astăzi.

,,Este o carte pe care am eliminat-o ca pe-o piatră la rinichi.  Și tot nu mă simt mai bine.’’ – Raluca Feher

Cartea a fost publicată la editura Trei, în anul 2019.

2. ,,Viața începe vineri”, scrisă de Ioana Pârvulescu

Romanul este semipolițist și cuprinde imagini ale Bucureștiului interbelic, personaje interesante și o subtilă poveste de dragoste. Coloana vertebrală a romanului este constituită de însemnările din jurnalul Iuliei Margulis, o tânără din capitală, fiica unui medic sărac. Acțiunea cărții acoperă intervalul dintre 19 şi 31 decembrie 1897. Sunt două săptămâni bogate în evenimente, asta pentru că, la cuvenitele pregătiri de sărbători, se adaugă o suită de alte evenimente senzaţionale, care se pun în mişcare odată cu descoperirea a doi tineri bărbaţi, unul grav rănit (şi care va muri peste câteva zile, fără să fi apucat să-şi spună povestea) și un altul leşinat, aparent amnezic.

 ,,Viața începe vineri” a apărut la editura Humanitas, în anul 2009 și de atunci până în prezent s-au făcut traduceri în 7 limbi diferite, printre care maghiară și franceză. Acest bestseller a câștigat  ,,Premiul Uniunii Europene” pentru literatură.

3. ,,Fetița care se juca de-a Dumnezeu’”, scrisă de Dan Lungu

Facem cunoștință cu un fenomen care a marcat societatea românească, migrația. Cartea este scrisă din perspectiva unei fetițe numite Rădiața, un copil cuminte, plin de viață și entuziasmat. Lumea acestei fete este dată peste cap când mama ei pleacă la muncă în Italia, cu intenția de a rezolva problemele financiare ale familiei.

Mai întâi, se observă gingășia, imaginația și inocența copilărească, dar, mai apoi, se cuprinde tristețea la fiecare dintre greutățile prin care trece Rădiața în absența mamei. E o carte care atinge migrația din ambele perspective: atât a celor rămași acasă, cât și a celor plecați la muncă în străinătate, fiind astfel, pe lângă o lectură captivantă, un început de dialog.

 Cartea a fost publicată în 2014 la editura Polirom.

4. ,, Omul care mută norii”, scrisă de Radu Paraschivescu

Un bărbat se trezeşte ducându-şi viaţa sub dominaţia unei cifre. Un altul e luat de pe o bancă din parc şi pus să imite, într-un show ţinut în inima Capitalei, un şarlatan presat de urgenţe neamânabile. Un preacucernic angajează un evlavios care trans­formă un cantonament în loc de rugăciune şi plasează mătănii în locul televizoarelor din camere. Doi surdomuţi deschid, într-un târguşor din Provence, un joint venture care cheamă la luptă gustul şi mirosul. O fată cu nume înşelător se îndreaptă spre groapă ascultând obsesiv Sepultura. O pereche de pungaşi adolescenţi fură de prin case şi lasă o semnătură sfidătoare, colorând, de fapt, visul unui al treilea. O povestitoare bizară relatează o păţanie în care lucrurile scapă de sub control, în centrul Romei.

Sunt şapte întâmplări de ieri şi de azi, din Franţa sau din Italia, dintr-un colţ al Bucureştiului sau dintr-altul. În ,,Omul care mută norii”, Radu Paraschivescu se suie la volanul prozei scurte şi îşi plimbă cititorii pe un traseu cu o serie de opriri la cerere: stupoare, veselie, tandreţe, deznădejde şi speranţă, neuitandu-și umorul pe parcursul tuturor întâmplărilor.

 Cartea a fost publicată în anul 2019 la editura Humanitas și a câștigat titlul de bestseller 2019 la târgul de carte Gaudeamus.

5. ,,Sălbaticii copii dingo’’, scrisă de Vasile Ernu

Anii ’80. Patru prieteni se întâlnesc în gara din Chişinău. Vor pleca împreună în vacanţă în Crimeea, la mare. Sunt lipsiţi de griji, nu au de unde să ştie că fac parte din generaţia ultimilor copii sovietici. Ştiu doar că au acelaşi program în fiecare an: şcoală, vacanţe lungi, călătorii de la un capăt la altul al ţării pentru a descoperi locuri extraordinare şi populaţii ciudate. Brusc, toată această rutină melancolică e dată peste cap după moartea lui Brejnev, a lui Andropov şi a altor comunişti de vârf, intervenţia rusă din Afganistan, Cernobîlul, explozia drogurilor, SIDA şi afirmarea contraculturilor sovietice. Debusolaţi, văzând cum lumea pe care o ştiau ei se destramă, ultimii copii sovietici caută echilibru şi refugiu în romanele lui Bulgakov, în poezia lui Arseni Tarkovski şi în piesele formaţiei Kino. Şi, fără să vrea, se maturizează, descoperă alte identităţi şi învaţă să trăiască într-o noua lume, în care Dumnezeu este foarte diferit de cel al bunicilor şi părinţilor lor, iar ceea ce contează e să câştigi cât mai mult. O lume în care a avea este mai important decât a fi.

 Cartea a fost publicată la editura Polirom în 2021.

Editor: Alexia Iova

Grafician: Bivolaru Marilena