Într-o societate mai mult decât saturată din punct de vedere sexual, să nu te încadrezi în tipare înseamnă că între tine și un extraterestru există semnul egal. Astfel, nu e de mirare faptul că toată lumea simte o presiune enormă în jurul conceptului de virginitate sau că se pune atâta accent pe cât de atractiv ești după anumite standarde nerealiste. Sexul este în general corelat cu atracția sexuală și azi vorbim despre acei „extratereștri” pentru care cele două nu sunt neapărat experimentate împreună.
Asexualitatea, la fel ca multe multe alte lucruri de pe acest pământ, se prezintă sub formă de spectru în care există nenumărate posibilități. În general, asexualitatea este definită ca lipsa atracției sexuale, lipsă care poate fi însă condiționată, parțială sau totală. Cineva care se identifică pe spectru poate avea o viață sexuală activă sau repulsie față de sex. Toate aceste variabile caracterizează sub-identități ale spectrului și toate sunt la fel de valide.
Steagul asexual este alcătuit din patru linii orizontale și anume: negru, gri, alb și mov, de sus în jos. Negrul reprezintă asexualitatea, culoarea gri reprezintă tot spectrul dintre sexualitate și asexualitate, albul este pentru sexualitate și culoarea mov simbolizează comunitatea.
Comunitatea asexuală este una foarte primitoare și funcționează pe principii sănătoase pe care încearcă să le transmită mai departe în întreaga comunitate LGBTQ+ și nu numai. Prima impresie pe care am avut-o când am început să caut pagini de instagram care să mă reprezinte ca persoană asexuală a fost „wow, se simte ca acasă”. Presiunea socială își diminuează din influență când ai alți oameni ca tine care te susțin și știi că nu ești singur.
Un lucru important pe care l-am învățat destul de repede odată ce am intrat în aceste comunități online a fost faptul că intimitatea în cuplu nu se manifestă neapărat prin relații sexuale. Poți fi intim cu partenerul tău fără a simți nevoia de sex. Poți începe o relație romantică cu cineva fără a fi atras sexual de el. Există atâtea posibilități încât aceste realizări sunt de-a dreptul euforice prin libertatea pe care ți-o oferă.
După ce simți pe pielea ta acest paradis magic în care ești înțeles și privit ca orice alt om normal, vei înghiți automat din nou un pic din veninul societății. Dacă ai destul curaj să „ieși din dulap”, o să fii împins repede înapoi de oameni care nu sunt confortabili cu identitatea ta. Prima fază va fi cea de negare: „nu, nu ești asexual, nu are cum, nu e natural”. Urmează faza de persuadare înspre așa-zisul adevăr general valabil: „lasă că o să vină și pentru tine persoana potrivită și o să vezi cum se simte”. Și dacă ești destul de puternic cât să treci peste cele două faze fără a ceda teren, se recurge la replici acide: ” îți zic eu sigur, nu te-ai dezvoltat ca lumea, e o problemă medicală, ceva la hormoni, trebuie să faci ceva.” Absolut întotdeauna, aceste întregi discursuri de biologie, psihologie sau mai știu eu ce, vor veni de la adevărați experți în fiecare domeniu, a căror surse de informații sunt telenovelele și niște pagini shady de pe Facebook.
Este de așteptat ca societatea să se reflecte în media (și invers) așa că să nu vă mirați când vă spun că reprezentarea asexualității în media este de la mică spre nulă, de obicei fiind mai degrabă subcontext sau o speculație a fanilor. Mai grav, o parte din aceste reprezentări sunt și extrem de toxice: “looking at you, Dr House’’, cu episodul „ah, personajele ăstea aparent asexuale au de fapt o boală hormonală”. Un personaj asexual din media are câteva posibilități limitate: fie a fost traumatizat în urma unui abuz din copilărie, fie este prezentat ca un roboțel incapabil de a simți ceva (și mai grav de multe ori el mai este și neurodivergent) sau nu în ultimul rând, el este personajul negativ, crud și nemilos, și el la rândul lui incapabil de perceperea unor sentimente sau senzații „naturale”.
Persoanele asexuale sunt oameni ca oricare alții. Nu suntem defecți sau incompleți și nu dorim să fim readuși la un așa-zis normal. Nu suntem „mai puțin asexuali” pentru că facem glume cu tente sexuale sau că avem relații de acest fel. Ceea ce definește orientarea sexuală nu este modul de acționare al omului, ci atracția. Identitatea mea ca persoană nu stă în modul în care sunt perceput de alții. Avem mult de mers înainte ca societate în ceea ce privește acceptarea altora exact așa cum sunt, dar vești bune: avansăm (cu pași de melc anesteziat, dar o facem!).
Grafician: Sara Lia
Editor: Căpraru Ștefania Ramona
