Anul 2020 a reprezentat o perioadă dificilă pentru umanitate. Au fost afectate cariere și vieți sociale. Cel mai mare impact a fost cel asupra sănătății unui număr de aproximativ 140 de milioane de persoane din toată lumea. Cu toate acestea, una dintre puținele urmări pozitive ale pandemiei generate de COVID-19 a fost reprezentată de o scădere drastică a gradului de poluare al aerului atmosferic la nivel global.
Conform studiilor realizate de Agenția Europeană pentru Mediu (AEM), procentul anumitor poluanți atmosferici a scăzut cu până la 60% în țările europene, în urma impunerii restricțiilor de izolare de la începutul anului trecut. Gazul principal asupra căruia s-au axat aceste studii a fost dioxidul de azot (NO2). Anterior era produs în cantități însemnate în urma arderii combustibililor fosili în industrie și în transport.
Per total, emisiile de carbon la nivel global au scăzut cu aproximativ 7 procente la doar o lună după debutul pandemiei. A fost atins un procent de 17% în timpul lunii aprilie 2020, datorită reducerii traficului aerian și terestru. Implicit, și nivelul de smog din marile orașe a scăzut considerabil, factorul declanșator fiind închiderea a numeroase fabrici pe perioada restricțiilor.
La polul opus, poluarea cu ozon (O3) este în creștere în marile orașe: Roma, Londra, New York și Los Angeles, înregistrând cantități surprinzător de ridicate de O3 în timpul perioadei de carantină. Modificări ample ale compoziției aerului au fost sesizate și în China, conform analizelor realizate de Agenția Spațială Europeană. Astfel, orașe importante ca Beijing și Chongqing au prezentat scăderi de circa 35%, respectiv 45% ale cantităților de dioxid de azot.
Deși se aștepta o creștere relativ mică a acestor procente în urma relaxării restricțiilor, actualizarea din martie 2021 a acestor analize a dezvăluit un fapt surprinzător: nivelul poluării din Beijing a revenit la cel de dinainte de pandemie. Calitatea aerului este comparabilă cu cea din 2019. La Chongqing, pe de alta parte, s-au înregistrat valori duble față de cele pre-pandemie. Un rezultat asemănător este așteptat și în Europa.
Întrucât virusul pune în pericol viețile tot mai multor oameni, problema încălzirii globale devine tot mai neglijată, deși este de o importanță majoră. Făcând abstracție de variațiile cauzate de pandemie, cantitatea actuală de gaze cu efect de seră din atmosferă a atins cote alarmante. Acestea au atins maximul din istoria omenirii și, cel mai probabil, maximul ultimilor 3 milioane de ani. Această cantitate enormă nu este, însă, exclusiv o consecință a acțiunii oamenilor, alte cauze fiind condițiile meteorologice și procesele biologice ce au loc în păduri.
Deși pandemia a reușit să genereze o temporară scădere a poluării atmosferice, aceasta nu a fost suficient de puternică încât să aibă un impact major asupra mediului înconjurător. Pentru a evita o catastrofă ecologică în viitor, este nevoie de o schimbare radicală și de durată. Rezultatele studiilor menționate anterior reprezintă “o reamintire a faptului că transformările climatice nu sunt puse pe pauză în niciun fel, mod sau chip”, conform lui Kim Cobb, savant de climă la Georgia Tech.
Editor: Covrigea Lavinia
Grafician: Stănescu Robert
